aKtivTHERM® functioneaza pe baze diferite decat alte materiale de izolatie termica cunoscute: polistiren sau fibre minerale.Termoizolatia activa aKtivTHERM® reflecta radiatiile termice si exploateaza activ radiatiile electromagnetice inapoi in incapere in acelasi timp reducandu-se considerabil nivelul de absorbtie a caldurii la nivelul peretelui.
Un strat de aKtivTHERM® de 0,5-1.00 mm aplicat pe suprafata interioara a peretelui reflecta pana la 80% din caldura inapoi in incapere si nu va permite disiparea caldurii spre partea dinspre exterior a peretelui si ca urmare duce la cresterea rapida a temperaturii in incapere.
Pe timpul verii peretii izolati termic cu aKtivTHERM® vor incetini supraincalzirea spatiului datorita structurii materialului si a principiului de reflexie pe care acesta functioneaza.
aKtivTHERM® este un material ideal pentru izolarea termică a pereţilor construcţiilor, în special la blocurile de locuinţe, a suprafeţelor acestora supuse la îngheţ , porţiuni de tranzit termic, porţiunile de pereţi aflate în spatele corpurilor de încălzit, acolo unde sub influenţa condensării vaporilor de apă se ajunge la formarea igrasiei şi pentru toate clădirile insuficient izolate termic.
Oferă rentabilizarea sistemului de încălzire precum şi economii mari de energie în special în cazul clădirilor încălzite periodic sau pentru perioade scurte, cum ar fi cabane, case de vacanţe, birouri, restaurante , hoteluri, spitale, instituţii.
Suprafetele pe care se aplica aKtivTHERM® trebuie sa fie consistente, degresate, uscate şi curate. Materialul, mai intai omogenizat cu viteza de turatia mica, asa cum se afla el in galeata, se va dilua cu apa in functie de modalitatea de aplicare aleasa:
1. Cu gletiera - materialul se va dilua in proportia 20:1, sau chiar deloc pana cand acesta ajunge de consistenta gletului si in functie de mana meseriasului.
2. Cu trafaletele - materialul se va dilua in proportia de aproximativ 5:1,25 sau la consistenţa corespunzătoare unei întinderi uşoare (consistenţa vopselei sau a varului lavabil) şi în concordanţă cu structura solicitată de suprafaţa în cauză. ATENTIE! se va folosi trafalete pentru vopsit cu parul scurt de 6-8 mm.
3. Cu pistolul - prin injectare - se va dilua în proporţia 5:2 şi în funcţie de instalaţia de stropit.
1. aKtivTHERM® conserva substantial energiile. Cele mai mari economii - in unele cazuri chiar si de 50% - sunt realizate in cladirile unde se folosesc aparate de aer conditionat si de ventilare.
2. aKtivTHERM® rezista foarte bine la umiditate si vapori. Elimina premizele formarii condensului si mucegaiului avand permeabilitatea echivalenta vatei minerale dar la o grosime de 100 de ori mai mica! Nu se pierde NIMIC din suprafata utila a incaperii!
3. aKtivTHERM® asigura protectie impotriva focului. Este neinflamabil avand clasa de reactie la foc A2 iar in caz de incendiu impiedica raspandirea flacarilor.
4. aKtivTHERM® are o temperatura de utilizare cuprinsa intre -40°C si +150°C fara a-si pierde proprietatile declarate.
5. aKtivTHERM® protejeaza cladirile rezidentiale si spatiile comerciale/industriale, pe timpul verii, impotriva fenomenului de "supraincalzire", marind in acest fel gradul de confort din incaperi.
6. aKtivTHERM® este ecologic, nu dauneaza sanatatii si protejeaza mediul inconjurator.
7. aKtivTHERM® ajuta in lupta impotriva incalzirii globale, reduce "efectul de sera" si emisiile de carbon din orasele mari cauzate de poluare prin conservarea energiei.
Termenul de garantie aKtivTHERM® este de 5 ani, cu conditia aplicarii materialului de catre o firma certificata si agreata de importator si in conditii de exploatare normale fara ca produsul sa intre in contact cu apa(ferit de inundatii)fara sa fie inlaturat cu spaclul sau smirghelul, etc.
Durata de viata a produsului aplicat, cu conditia respectarii instructiunilor de punere in opera, a instructiunilor de exploatare date de producator/importator este de minim 15 ani.
Alaturi de coeficientul de transmitanta U, si rezistenta termica R, coeficientul de conductivitate λ este un parametru definitoriu al capacitatii de izolare al unui material de constructie. S-a considerat ca materialele care au coeficientul de conductivitate mai mare de 0,05 nu pot fi considerate ca materiale termoizolante. Se cunoaste, de exemplu, ca polistirenul expandat are un coeficient de conductivitate 0,044, iar vata minerala 0,032. aKtivTHERM® - asigura un nivel de izolatie termica performant cu un coeficient de conductivitate termica λ foarte scazut, de doar 0,0196 W/mk si asta la o grosime de doar 0,5-1 mm !
Astfel aKtivTHERM® are o capacitate de izolare mai buna ca polistirenul cu 55% iar fata de vata minerala cu 50%.
Incidenta crescuta a condensului in cladirile din ziua de azi este rezultatul direct al schimbarilor conditiilor de trai modern, care a dus la camere mai calduroase si mai comfortabile. Toate aceste procedee moderne pentru sporirea confortului au creat spatii care sunt mai calduroase dar care adesea au mai putina ventilatie si mai putina circulatie a aerului. Rezultatul este ca vaporii de apa produsi de activitatile normale de zi cu zi nu mai sunt capabili sa se evapore prin horn sau prin cadrul usilor, pe la rosturile ferestrelor si prin alte orificii de evacuare.
Ce este condensul? Este un fenomen natural si reprezinta trecerea unei substante din stare de vapori in stare lichida. Fenomenul apare atunci cand temperatura de pe o anumita suprafata este mai mica decat temperatura aerului din incinta camerei.
Aceasta diferenta dintre temperatura anumitor suprafete care conduce la fenomenul de condensare este direct dependenta de cantitatea de vapori de apa din incinta, adica de umiditate. Astfel, la o temperatura de 20 de gr.C a aerului din camera si cu umiditate de 50%, condensul apare pe o suprafata care are 9 gr.C .La o umiditate de 90%, condensul va aparea pe orice suprafata din camera care are cel mult 18gr.C
Cu cat umiditatea creste in incapere, cu atat mai mult aparitia condensului este inevitabila. Este indicata o umiditate de sub 30% pe timpul iernii si de sub 50% pe timpul verii.
Sursa aparitiei condensului
O mare parte se datoreaza activitatii umane, spalatul, gatitul si alte asemenea activitati genereaza vapori de apa in aerul din casa. Pe langa activitatea umana exista si alte surse cum ar fi : tencuiala, zugraveala, plantele naturale tinute in casa si animalele de companie.
Factorii care produc condensul
Principalii trei factori care produc condensul:
1.Continutul de vapori de apa din aer 2.Temperatura din interiorul camerei 3.Temperatura exterioara
Primii doi factori pot fi controlati.
Continutul de vapori de apa din aer
Acesta este produs de activitatile normale de zi cu zi cum ar fi spalatul, gatitul, imbaiatul etc si poate fi controlat prin folosirea ventilatoarelor si a ventilatiei in locurile corespunzatoare
Temperatura din interiorul camerei
Acest factor poate fi controlat prin inlocuirea geamurilor simple cu geamuri duble termoizolante (termopan), in felul acesta mentinandu-se o temperatura mai mare a suprafetei geamului pe partea dinspre interiorul camerei si cresterea temperaturii aerului, permitandu-i astfel retinerea unei mai mari cantitati de vapori de apa fara condens.
Temperatura exterioara
Acest factor (scaderea temperaturii exterioare) nu poate fi controlat dar poate fi contracarat prin cresterea caldurii din interiorul casei.
Obiectivele protectiei la caldura si umezeala sunt :
- asigurarea unui climat local sanatos si confortabil pentru locuitor ;
- protectia constructiei impotriva stricaciunilor cauzate de clima ;
- mentinearea scazuta a consumului de energie si totodata a socului de CO2 la incalzire sau racire , adica asigurarea ca acest consum, de care cladirea este responsabila , sa fie economic si compatibil cu mediul
Invelisul cladirii desparte climatul exterior de cel interior . Dar aceasta despartire nu este absoluta . Intre caldura si frig , intre umezeala si uscaciune , exista permanent curenti de caldura si umezeala.Energia termica din zonele cu temperatura ridicata trece in zonele cu temperatura scazuta .
Si presiunea vaporilor de apa din aer se egalizeaza. Aerul cald poate poate primi mai multa umezeala decit aerul rece. In perioada de inclazire are loc din acest motiv o compensare a presiunii vaporilor in raport cu clima rece din exterior.
Umiditatea aerului se poate depune la racire sub forma de condens . Temperatura de condensare reprezinta gradul de saturatie al aerului ( umiditatea relativa a aerului = 100% ) la o anumita temperatura .
Daca intr-o incapere aflata la 20 °Csi o umiditate relativa a aerului de 50% , una din partile constructiei are temperatura mai mica de 9,3 °C, pe aceasta se va afla condens.
La baza acestor consideratii au stat urmatoarele norme climatice conforme cu DIN 4108 :
- temperatura din interior 20°C , umiditatea relativa a aerului 50%
- temperatura din exterior –15 °C, umiditatea relativa a aerului 80 %
In figura A este exemplul unui perete neizolat, temperatura la exterior fiind de -15°C, iar temperatura ambientului interior este de +20°C.
Punctul de inghet este plasat in interiorul structurii la mijlocul peretelui, iar temperatura la suprafata peretelui interior este de 14°C, ceea ce conduce la formarea condensului/igrasiei pentru ca diferenta dintre temperatura suprafetei peretelui interior si temperatura mediului ambient este mai mare de 3-4 grade.
In figura B avem exemplul unui perete izolat pe exterior cu un sistem clasic de izolatie. Punctul de inghet ar trebui sa se afle la o temperatura de cca 10-12°C si situat intre suprafata peretelui exterior si termosistem.
Dar pentru ca acest lucru sa se intample este foarte importanta grosimea materialului si nu in ultimul rand alegerea si modul de aplicare al termositemului.
Deci, daca izolatia pe exterior se face corect, temperatura la suprafata peretelui interior va fi de cca. 18,5°C.
Daca izolam pe interior cu termosistem clasic (figura C), curba transferului de temperatura se ingusteaza spre interiorul peretelui, plasand punctul de inghet intre termosistm si perete, rezultatul fiind saturarea cu umiditatea a peretilor. Apa acumulata in interiorul peretilor poate ingheta, marindu-si volumul, ceea ce conduce la deteriorarea rapida a structurii peretilor si implicit la formarea condensului si a igrasiei.
In figura D este un perete izolat pe interior cu aKtivTHERM® interior care, la o grosime de doar 0,5-1 mm, datorita microsferelor de sticla 3M ridica temperatura la suprafata peretelui cu cca 2°C, fapt ce conduce la plasarea punctului de inghet inspre exteriorul peretelui si riscul de condens este evitat.
CONCLUZIE Efectul izolarii pe exterior cu materiale clasice de izolatie este similar cu efectul obtinut prin izolarea pe interior cu aKtivTHERM® interior si mai mult decat atat:
- se evita riscul de condens pe suprafata interioara a peretilor;
- se intrerup puntile de transfer termic;
- se asigura "respirabilitatea" peretelui.
